Poezie
MUGURII
1 min lectură·
Mediu
Mugurii
Pe creanga îndreptată spre lumină,
cuminți, stau mugurii verzui visând
la clipa magică când în grădină
vor exploda-n culori dansând.
Din ghemotocul moale, căptușit
cu dor de viață, frică și mister
se-ndreaptă către soare, abia trezit,
un mugur izolat pe-un ram, stingher.
Ce taine ascunde învelișul crud,
cu grijă apărate de ninsoare?
Și-ntr-un efort suprem, apare nud,
uimind pe toți cu frageda-i splendoare.
Privește curios spre lumea nouă,
necunoscută și misterioasă,
se sperie lovit de-un strop de rouă
atras de fața-i tânără, lucioasă.
Și mugurașul se scutură grăbit
să afle cât mai multe dimprejur;
aude-n zori un vesel ciripit:
Ce trup frumos și zvelt și pur!
Minuni se-ntâmplă de când lumea
pe care nu le știm a descifra
dar le primim cu-nfrigurarea
că viața e ascunsă într-o stea.
Mariana Rogoz Stratulat
Panciu, 19 martie 2009
024.594
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Mariana Rogoz Stratulat. “MUGURII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-rogoz-stratulat/poezie/1831625/muguriiComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Te rog nu mai folosi doar MAJUSCULE in titluri, nu exista un motiv pentru a le evidentia.
0
De gustibus non discutandum!
0
