Mediu
Părinții mei
De ziua voastră o clipă o dedic din ani
Cusute în cuvinte cu sunete prin voi,
Așa cum simt acum, căci pot să descifrez
Și altfel înțeleg,căci sunt și eu o mamă,
Ce poate să însemne la început, cuvântul
Părinți, mereu părinți, născuți din alți părinți,
O taină ce unește în firesc, bărbatul și femeia.
Cu tinerețe și iubire, sau poate doar îndemn
Desen abia descris în început certificat de doi.
Lăsând să vă petreacă tinerețea, mi-ați dat
Iubirea și dintr-un cuvânt, o seamă de cuvinte
Culori născute vii, travaliu luminat pe vatră
Descânt de părinți, firesc lăsat ca să răzbată
în mii de ani lumină printre fațetele secunde
Un turn, construcție divină din gene dedicate.
Într-o duminică de iarnă am apărut cândva
Apoi la fel în iarnă eu mi-am născut copiii
Mă uit într-un trecut ca să putem serba,
Noi ce venim din amalgam de voi,
Copii sau de-numiri, așa numite
Mariana, Viorel și Magdalena,
Trei Gene mari ce astăzi au multiplu
Alte imagini și alți oameni, dar același nume,
PÃRINȚI.
001.208
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mariana Pachis
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 174
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Mariana Pachis. “Părinții mei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mariana-pachis/jurnal/14005242/parintii-meiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
