Poezie
Þara dinlăuntru
1 min lectură·
Mediu
Tăcem amândoi privind
Cum unul dintre valuri ne destramă
Trupurile îmbrățișate parcă pentru o clipă
Doar din când în când năvălesc
hoarde de idoli negri, de lemn,
scrijelind în creierul meu
același neverosimil cuvânt
E timpul să-mi șterg chipul din oglinda ta
Și asta e ca și cum mi-aș plimba degetele
Pe coastele acestei zile transparente
Pe acest țărm în risipire lentă
Clipele se preling în adâncimea trecutului
Din inima mea rănită de ochii bărbatului
Departe este țara dinlăuntrul inimii noastre
De-acolo îngerul tocmai își luase zborul.
001775
0