Pasăre rănită

e ceva de dincolo de noi in ochii unei pasari ranite

De câte ori deschid palma
văd cuibul unui vis părăsit,
ultimele piste de decolare
se surpă-n canioanele cărnii.

Închid pumnul peste viață.

Ca o aripă cu cinci ghiare,
degetele Domnului acoperă
obrazul pustiului sângerând
în sepia, nisipul zborului.

pasari si aripe care nu spun nimic...
De ce nu-ti exploatezi talentul? Scrii cu dexteritate, ar putea fi de calitate daca ai avea si ceva mesaj in poezie...

Pluralul de la aripa este aripi. Poate ca n-ai citit printre randuri! Acea privire poate fi si a unui om ranit, tu poate nu ti-ai dat seama cand l-ai ranit, dar lui nu-i ramane decat sa te priveasca staruitor. Pe mine nu m-ai ranit! O sa incerc sa perseverez!

De ce nu postezi aceasta poezie ca un fel de raspuns la adresa mea, dar in cadrul poeziilor tale. Eu nu ma supar. Te voi vizita curand ca sa te citesc...

multumesc, nu te indoi ca ma descurc cu gramatica si ca stiu care e pluralul pentru \'aripa\'. Se vroia o ironie fara rautate; interesul meu a fost sa-mi expun o parere personala, menita, gindeam eu, sa te ajute. Pentru ca eu cred ca daca te citesc as face bine sa-ti si spun ce cred, cu speranta ca o parere conteaza si pentru tine la fel de mult cit conteaza pentru mine. Nu, n-am reusit sa citesc printre rinduri, o fi vina mea, n-o fi, n-are pina la urma nici o importanta...Multumesc ca ai citit si ceva din ce-am scris eu si multumesc pentru comentariu...Am apreciat.

Nu m-am inselat, oare, simtind putina, doar putina rautate \"printre randurile\" acelea (ne)norocite. Da, nu te sfii sa ma comentezi. Poate in ultima vreme am devenit cam rautacioasa. Mi-ar prinde bine... un comentariu /doua comentarii sincere. Hai sa ne intindem cate o mana, cate un deget si sa ramanem in relatii pasnice.