De cât timp oare aș avea nevoie
să înteleg:
mă refer la întelesul deplin al cunoașterii
la misteriosul a fi, a exista,
a fi fericit...
oricât mi-aș pune întrebarea,
răspunsul nu îl găsesc.
De cât timp oare aș avea nevoie
să înteleg:
mă refer la întelesul deplin al cunoașterii
la misteriosul a fi, a exista,
a fi fericit...
oricât mi-aș pune întrebarea,
răspunsul nu îl găsesc.
pentru că nu știam de unde să încep,
unde voi ajunge
într-un labirint în care nu-mi regăseam sinele,
am început cu un stigăt,
un adevărat strigăt în pustie
care avea ecoul în inimă,
și, de
colindând nemărginirea albastră
contopindu-te cu zarea, nemărginirea,
simți nevoia de un refigiu,
de un loc în care să te regăsești.
te simți bine numai dacă este cel ales,
cel care te
Să dau viață visului
Nu vreau să reîviu un vis,
Căci știu că el este al unei alte lumi,
Uneori fericită, feerică, fabuloasă.
Dar s-a întâmplat să dau viață visului
Și să trăiesc intens
În fața durerii
trăiești drama necuvintelor,
te pierzi fără să vrei în lumi ale amintirii,
numai de tine știute.
Te resemnezi,
trăiești durerea,
visezi la o lume mai bună
acolo unde visul își
m-am săturat să privesc lumea de departe,
așa de dincolo
cu teama de a nu fi ce sunt,
de teamă că nu voi fi ce vreau să fiu.
Și teama mă face să nu fiu eu...
poate ...
dincolo de mine mă
