Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Telecomandă universală

1 min lectură·
Mediu
Câteodata mă trezesc noaptea Și-ți caut mâna pe care ai ceasul ăla de două sute Pe care ți l-am dat de Crăciun. Dar nu dau decât de telecomanda universală fără baterii Rece si neagră. Ma întorc suspinând și te visez iar: de data asta ești în fusta aia albă de in Și ne ducem la butic sa ne luam țigări Și râzi. Vreau să te prind de mâna si-mi zici Că-n doua mii trei Mi-ai zis nuștiuce Și eu am râs de tine. Mă trezesc să-ți plâng in brațe Pe operația de apendicită Dar nu dau decat de telecomanda aia afurisită, universală, Si fără baterii. Vreau să-ți cer iertare că am umblat in opt-uri Și-ți promit casă albă și vacanțe la soare. Dar tu râzi in hohote Chiar î-ți văd omușorul Roșu și umed ca o invitație la Făcut dragoste. râzi Și adormi șoptind un refren de nuntași: \"Ș-altă data/Ș-altă data O s-o facem și mai și mai lata...\"
001838
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
159
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Marian Z. Balea. “Telecomandă universală.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-z-balea/jurnal/1831271/telecomanda-universala

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.