girafa plictisitoare

Ttlul nu e atrăgător deloc, dar textul în sine, o artă poetică, este destul de reușit, pentru ceea ce ai vrut să comunici. Una dintre pespectivele de lectură mă detemină să decodez semnificațiile astfel: se tinde spre o altă poetică, din care se vrea să eliminarea banalului. Dar noua poetică este încă tributară vechilor "obișnuințe" poetice, deși dorește și ea eliberarea din acel univers al metapoeticului. De aceea, se privește "cu jind" spre trecerea "girafei banale" dincolo de gratiile metapoeticii. În consecință, elefantul și ursulețul, umflați până acum în sine, tind "să slăbească", spre a putea trece prin gratii, precum cămila prin urechile acului. La fel, "slăbirea" acestui tip de scriitură trebuie să marcheze "îngroșarea" altor tușe, poate suprarealiste, cine știe.

Este aici o scriitură deșteaptă, dar și sensibilă, mai ales în final.