Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

copacii

1 min lectură·
Mediu
există un ritm al copacilor
un dans ce curge
de când viața a învățat
să devină verde
copacii au lucruri
pe care luna trebuie să le învețe
melodii vechi ca universul
șoptite în adn
eu și copacii
împărțim drumul spre soare
și alunecăm între sezoane
să știe copacii mai multe despre univers
decât cei ce se adăpostesc sub umbra lor
ascultă
muzica pomilor
este fredonată de sângele meu
012970
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
68
Citire
1 min
Versuri
16
Actualizat

Cum sa citezi

Marian Dragomir. “copacii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-dragomir/poezie/14033332/copacii

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@george-pasaGP
George Pașa
Îmi place finalul poeziei, chiar dacă nu spune ceva nou. Universul tău poetic e prea straniu pentru mine de nu reușește, decât rareori, să mă sensibilizeze. Am impresia că urmărești mai mult construcția și, din dorința de a scrie ceva inedit, introduci cuvinte fără legătură cu acel ocntext, astfel încât se întâmplă să strici totul. Aici ar fi, în primul rând, construcția "melodii... șoptite în adn" (chiar dacă am înțeles ideea, însă forma pare prețioasă rău).
În rest, mă bucur că scrii, mai ales că eu m-am cam lăsat de "sportul" ăsta.
0