Poezie
Elegie
1 min lectură·
Mediu
Am așteptat atunci
Cu brațele întinse pentru zbor,
Apoi am început să mor
Cu inima apoasă și rotundă.
Drumețul mă striga fără s-audă
Nici eu nu-i auzeam strigarea,
Căci moartea mi-amorțise răsuflarea
Iar toamna învațase să-seascundă.
El a plecat, acel drumeț
Târându-se în jos spre râu
Să-și umezească trupul până-n brâu
Să-si rătăcească glasul plângăreț
Și doritor de pace cum era
Sa-ntins ușor pe iarbă,ațipind
In visul său eu apăream murind
Pornit sa-mi caut albă steaua mea.
002.982
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- marian burghiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
marian burghiu. “Elegie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marian-burghiu/poezie/60924/elegieComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.