Poezii

E-un zeu în adâcul zâmbetului tâu E-un zeu în adâncul cearcănelor tale, E-un zeu sub coasta ta stângă Și sub sânul tău cel drept alt zeu șovăie... Și goalele-ți dorinți ascund zei Și seceta

MBmarian burghiu

0

4

trăiam anapoda cu tot cu clipe aproape de cugetul tău, apoi ma-i instelat ramasese-m...alb.

MBmarian burghiu

0

0

Ce Dor... Ce dor îmi este de tine... Tu ,nesupusă si negustată Numai de lacrimi adăpată De-o sete uscată nesecată. Ce dor uscător de la glezne în sus Ce dor dor curgător Prelins spre

MBmarian burghiu

0

0

Te făcusem ied lovindu-te peste dește cu o piatră vineție Te facusem lup tăvălindu-te besmetic într-o groapă cu rumeguș În rest nu te făcusem nimic pentru că nu mai aveam vreo

MBmarian burghiu

0

1

Cu ce efort să mă vindec de toate lingându-mi rănile înghețate asemeni unui câine hămesit Ce-și potrivește căldura trupului sub o dungă de zăpadă. Se face întunericul brumă si pacea cerului își

MBmarian burghiu

0

0

Nimicul pare transparent ursuz Nu-i plictiseală care să nu fiarbă Drumețu-i rătăcit în lada cu moriști Nu se învârt doar stau grămadă. El-pare deșirat osos cu părul arcuit peste orbite

MBmarian burghiu

0

0

Unde ești tu Lumină De dicolo de dimineață Unde zbuciumul nefirescului devine rid Iar viața și lucrurile respiră prin libertatea ta... Nu-i chin nici dogoare numai adâposturi provizori

MBmarian burghiu

0

0

Am așteptat atunci Cu brațele întinse pentru zbor, Apoi am început să mor Cu inima apoasă și rotundă. Drumețul mă striga fără s-audă Nici eu nu-i auzeam strigarea, Căci moartea mi-amorțise

MBmarian burghiu

0

0

Eu nu sunt altul Decât emoția mea Și cuvântul Ce-mi veghează zâmbetul Mărturia că exist Nu-i o probă prea elocventă Mărturia că șed despuiat pe-o plajă plină de alge Nu-i decât imaginea

MBmarian burghiu

0

0

E altfel singurătatea mână de ovaz risipită în bătaia vântului E altfel durerea înghesuită cu amiezi cu tot intr-un strigăt E altfel tăcerea rotunde liniști orbite de îngheț

MBmarian burghiu

0

0

Aproape ningea, sau nu, aproape fulguia Dar asta nu-i decât oboseală zadarnică Nu o putem întelege amândoi deodată, Ci pe rând, când tu,

MBmarian burghiu

0

0

Ce urăt îmi părea zămbetul tău Și nici nervi nu aveai sa-ți înclestezi rabdarea Te priveam străpuns de panglici ude Înconjurat de suprafețe ninse Un groaznic orb îmi strecura sub

MBmarian burghiu

0

3

Dincolo de toate Toate ne amenință Privirea oarbă A unei bătrâneți sălcii Ce-și contureaza forma Și râsul nopții uscat de arșiți Și plânsul nopții străfulgerat de risipiri. Două trupuri

MBmarian burghiu

0

2

Rotund aram cu plugul meu din alge, Rotund aram și nu mă mai opream În timp ce trupul tău dospea sub miriști, Te căutam tot scormonind pământul, Cu plug cu tot te căutam Și iar de dragoste-ți

MBmarian burghiu

0

0

In vară, noaptea stă pe brânci, încercând să ghicească apăsarea ploilor de seară Un labirint suspendat în vazduh îmi pare cel din urmă exil gata sa-mi înnoade toate nebanuitele

MBmarian burghiu

0

0

aici se termina lucrul pe care marea Îl face iubirii suflete prelungi donănd clepsidre de fum copilariei mi-am uitat cearcănele deschise ce greșală acum tu Îmi poți vedea nesfârsitul

MBmarian burghiu

0

0