Poezie
După miezul nucilor
te iubesc te
2 min lectură·
Mediu
paharul întins de mâna galbenă
inele roșii de argint fierbinte
apuc cu dinții
îl sparg între dinți
cioburile taie jumătate
de creier încă înghețat
pielea de canapea
te ridici aprinzi radioul
dansezi ceva subpământean
un dans al cârtiței
al celei nevăzute îmi spui
mișcări ondulatorii
cele optzeci de ouă
covorul albastru
te așezi lângă mine
așa super te-am văzut
la întâlnirea lui X
nu-mi răspunzi
mă lași să cred
derulez imagini infantile
cu tine cu mama ta cu tatăl tău
dar ce treabă am eu cu ei
eu cu ei
eu cu ei
Mă săruți pe obraz
o să-ți treacă
ba nu
ba da o să vezi
hei căcat
în ce mod m-am enervat
nu trece mult
timp și
te păcălești lăsându-ți sânii să curgă
pe umerii mei
mă împac cu tine
cu doliul tău
aproape fără să vreau
îmi spui
peste câtva timp ai lenea în oase
îți spun cum se tratează
mă acoperi cu ssssst-ul tău șarpe maro
șarpe egiptean peste câteva ore
plec
îmi scrii pe e-mail
te ador de 1000 de ori
ai capacitatea de a
derula imaginile vieții de 50 de ori pe secunde
te cred
te iubesc te
apoi nu te mai cred
te îndoiești de puța lângă care ai adormit
te îndoiești de sânul pe care l-ai supt în tăcere
ziua iubire
noaptea iubire
încă o sticlă de lichior
crema de alune
îți înlocuiește gâtul
îi pun sticlei brățara
o sărut
mă trezesc în baia cu aburi de stele
faianță roșie cu buline
incolore
curcubeu traversând blocul
mă gândesc de ce
aș fi în stare
am să adorm
între picioarele sorilor
tăi
lângă iubire
043.263
0