Pe Tărâmul Făgăduinței

Ai ajuns la capatul acestei lumi, ai ajuns pentru ca tie ti-a fost permis sa vezi tot. La capat de lume gasesti oameni goi, morti, gasesti si oameni vii, care zambesc absurd, banal, isteric, poetic, parsiv... Cate zambete exista oare aici, la capat de lume? Sunt si oameni dragi, o intersectie banala intre tine si tine, dintre voi si voi. Ai ramas impotmolita la capat de lume, asa numita Taramul Fagaduintei, la capt de viata. Si ce frig e aici.

Ai mers mai departe, stiu. Ma bucur si te voi citi, asa sa stii. Frumoasa poezie.
st

De ce nu mai scrii? E păcat.