Poezie
Darul ce-am primit
1 min lectură·
Mediu
Venit-a în lume, odata cu mine Lumina
Si-n ochi îmi puse Soarele si Luna.
Parfumul florilor mi-a dansat discret
Si aroma de struguri m-a sarutat în secret.
Ploaia si vântul mi-au mângâiat trupul
Când la al izvoarelor susur auzit-am trilul.
Sunt toate acestea, darul ce-am primit?
Desigur ca nu, am stat si-am gândit.
Sunt mâinile mamei ce mi-au cuprins chipul
Si vorbele tatei explicându-mi principiul.
Fratele si sora în juru-mi, dragii s-au oprit,
Sunt toate acestea, darul ce-am primit?
Ar fi fost, si atunci iubita în vers ar fi plâns,
Lacrimile îmi spuneau, prin coala ce-au atins.
Ma simt dator prin darul ce-am primit
Sa daruiesc si eu, prin viata ce-am trait.
Celei care a plecat dintre noi si ne vegheaza; Mamei Vivi
001.719
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maria Constantin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 123
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Maria Constantin. “Darul ce-am primit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-constantin/poezie/153606/darul-ce-am-primitComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.