mardale stefan

Da, m-am strivit de cer. Ai să-nțelegi îndată: cum e o boabă de piper râșnită dintr-o dată Cu poftă ceru-a strănutat, pământul i-a urat noroc. A mulțumit privind mirat la macii

zăpada scârțâie sub papuci, pe umăr se leagănă plasa de prins fluturi omenii se întorc și își fac cruci trec senin si hotărât, fluier ceva de Wolfi Mozart (Da, d-ra contesă mi le-ai

06.09.2002 --Ai grijă, pe unde calci sunt litere! --Par a fi; sunt lutul din care am apărut și unde ne vom întoarce. --Eu văd un fel de

În toamna lui 1980 am fost cooptat pentru prima oară cu adevărat într-o trupă. Mă rog, mai avusesem o încercare prin clasa a șasea, când cântam în pauze sau până la venirea catalogului. Erau alături

simțirea-i ram verde-n pomul vieții în două fire atârnând se împletește gândul rău cu gândul bun cuvântul le unește-n pat de leagăn unde tu faptă dormi visând că ce te leagănă e al voinței

din depărtare ca-ntr-un descântec găleata se legăna alintând gura fântânii cumpăna părea nemișcată și nu vântul tărișor șoptea stai drept stâlpule stai drept fii tare chiar de pari nevăzut

Zilele trecute am fost pentru prima oară într-o țară străină. Am ieșit pe la Giurgiu și ne-am oprit la Albena, Bulgaria. Șosea bună și foarte bună, am ajuns în 4 ore și un sfert, cam cât durează și

la început a fost cântecul cuvântul tăcând mâlc se tot unduia prin inele de smârc melodia fredona peste ape hai sfântă adâncitate să vezi cum e peste aproape ridică-te dezleagă

Da, da! Poezia a murit. Nu mai strâmbați din nas! A fost vie cum ați vrea să miroasă acum că ați îngropat-o alături de copilul din

Și uite-așa a tot creat până din coadă nu i-a mai dat de cap. Flămând a luat un măr din pom. Sătul, i-a zis cotorului : ”fii om”. Emoționat și neștiind ce să-i mai spună, l-a aruncat pe

16.03.06 Să dau visul pe realitate ? Chiar nu m-am gândit. Din ce-am citit și auzit eu zic că e o nedreptate să desparți frate de frate doar c-a pățit-o

Poezia a murit de mânuță cu rock-ul Un titlu tâmpit, similar cu “fraților, Dumnezeu și–-a întors fața spre români,” un number one lansat în decembrie 1989, hit ce dovedea că se uitase de

simțirea mi-e orbită cu fericirea mă tot rotesc în jurul tău voind să-ți vindec rana învechită, mult îmi doresc să fiu o stâncă ce s-ar vrea

S-a scris mult despre conflictul generațiilor. O sumedenie de oameni foarte bine pregătiți au lăsat importante materiale. Unii chiar cu scheme, sublinieri și săgetuțe colorate aflate în

Minciuna comunistă alienează și astăzi în diferite forme mințile românilor, chiar și pe ale celor ce n-au prins comunismul ca oameni maturi sau tineri. Am auzit pe șantier băieți de 19-20 de ani

04.01.2004 Din toate câte-or fi să-mi fie pe tine te doresc acum doar să-mi citești nescrisa poezie in care pot și vreau să spun de ce-am tăcut atâția ani când de la începutul

Ceasul era peste scrumieră Sau scrumiera peste ceas Pe scara efemeră eră după eră Puțin a fost ce a rămas Secunda urcă doar pentru a cădea Facând un cerc unde pătratul este rege Coroană de

liniștea din jur se țese cu vântul scămoșat prin garduri de nuiele dese acolo frunze stau ca să bârfească de nucile ce se aruncă fără cască pocnind acoperișul ca o pârtie brumată spre

Aoileleleu, în oglindă sunt chiar eu! M-am uitat, n-am dat cu parul. Cin’ mi-o fi golit pa, pa, paharul? Pa,pa,pa, harule, pa îmi părea că scriu ceva; stai oleacă nu pleca ha, ha, hai

de-o jumăta’ de an nu mai fusese ceață dar uite în această dimineață oarbă văd lumea prin borcanul cu dulceață ca pe un fraged