Poezie

Alb și roșu fluturiu

1 min lectură·12 ianuarie 2006

Mediu

zăpada scârțâie sub papuci,

pe umăr se leagănă plasa de prins fluturi

omenii se întorc și își fac cruci

trec senin si hotărât,

fluier ceva de Wolfi Mozart

(Da, d-ra contesă mi le-ai retezat)

fluier să nu mai aud

moșgerilescul ho- ho- ho

cu care mi-ai strivit nasul trântind ușa

pe după norii pufoși

a urmat o noapte cu lună plină bănuiesc

am reușit să prind mulți fulgi de zăpadă

i-am legat fiecăruia un “te iubesc”

așa ca o tinichea de coadă

Dimineața văd că-l pierdusem pe ultimul

special păstrat pentru tine

când colo aglomerație în fata unei vitrine

trec printre oameni închinându-se

la televizoare identic suprapuse

În toate erai de mână cu un om în roșu

(Cadru mai larg, ușor neclar): o fi oare Moșu

în spate turla bisericii, dar peste a ta casă

morman e de zăpadă deasă.

M-am închinat și eu la notoriul prim-plan

când de pe casca pompierului năzdrăvan

un fluture și-a luat zborul

(Un cadru general îndepartat

după care ne-am apropiat)

Mă ciupesc și mă închin a treia oară

Era plin de fluturi și de primavară

002.168

mardale stefan. “Alb și roșu fluturiu.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mardale-stefan/poezie/160123/alb-si-rosu-fluturiu

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.