Poezie
Apocalips
1 min lectură·
Mediu
Pe străzi cu fum,
Cu parcuri slute,
Cu becuri luminând a groază,
E-un greu parfum
De hoituri mute,
Iar coasa peste tot veghează.
În sat e plumb,
Și vremea trece,
Și plouă cu acidul acru,
Pe un porumb
Cu boaba rece,
Gândacii săvârșesc masacru.
În case mici
Cu geamuri sparte
Isi fac păianjeni balansoare,
Iar doi bunici,
Privind spre moarte,
Văd sângele curgând din soare.
Săpate jos,
În stânca moale,
Tunele se-ntretaie-n beznă,
Un fiu frumos
Le dă ocoale,
Purtând un giulgiu pân’ la gleznă.
În jurul lui
Sunt fețe oarbe
Ce au văzut cândva apusul,
Iar ceru-n cui
Ciuperci absoarbe,
Când timpul nu-și mai toarce fusul.
09 Mai 2009
022908
0
AE