Poezie
Apus
1 min lectură·
Mediu
Trece vȃntul lung prin crȃng
Clopoțind uscate ghinde,
Ceru-n flăcări se aprinde
Și-n apus nori grei se strȃng.
Păsările se ascund
Să nu li se vadă ochii,
Ca mătasea unei rochii
Un izvor plȃnge pe prund.
Frunze albe cad din ulmi
Golind crȃngul mișelește,
Scoarța vieții se-ncrețește
De la tălpi spre goale culmi.
Gemete din adȃncimi
Ȋși găsesc ecou prin bolte,
Cȃinii curții sar în volte
Speriați de heruvimi.
………………………….
Sub un verde baldachin
Din poiana mov pustie,
Un bătrȃn ce crȃngu-l știe
Nu mai simte nici un chin.
023.025
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marcel Cuperman
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 89
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 21
- Actualizat
Cum sa citezi
Marcel Cuperman. “Apus.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marcel-cuperman/poezie/13982894/apusComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cornel,
Iti multumesc foarte mult pentru amplul tau comentariu. Orice sugestie este binevenita.
Cu mult drag,
Marcel
Iti multumesc foarte mult pentru amplul tau comentariu. Orice sugestie este binevenita.
Cu mult drag,
Marcel
0

Ca prozodie, ritmul și măsura sunt bine alease, iar rimele mi se par foarte bune. Totuși, sunt vreo două scăpări de ritm, datorate mai ales accentului forțat la unele cuvinte (plânge, golind).
De asemenea \"verde baldachin\" (mai ales \"verde\") nu cred că se încadrează prea bine în imaginea din ultima strofă; dar, este o părere pe care nu trebuie neapărat să o luați în seamă (ca de altfel și celelalte opinii).
Numai bine!