Poezie
Dănțuind în colbul zării
nestrivind sămânța coaptă
1 min lectură·
Mediu
DÃNÞUIND ÎN COLBUL ZÃRII
De pământ se rușinează omul,
când îl răscolește…
Tălpi desculțe-n arătură,
nestrivind sămânța coaptă.
Aplecat, într-un genunchi,
mângâios cu el se-arată.
Necuprinsul se aprinde…
la-ntâlnirea lor, tăcere…
îs legați cu funii groase,
împletite strâns de vreme.
Împreună-s unul singur
om de humă și-o muiere;
dănțuind în colbul zării,
ei pe nume-or să se cheme.
002.234
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Marcel Cepoi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 58
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Marcel Cepoi. “Dănțuind în colbul zării.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/marcel-cepoi-0022111/poezie/230684/dantuind-in-colbul-zariiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.