Poezie
Umbre de tristețe
1 min lectură·
Mediu
Tristețea vine ca o umbră grea,
se așternge-n suflet ca o boală
chiar dacă zâmbetul vrea să răsară,
în adâncul inimii rămâne o rană.
Se naște din tăcere, din dor neîmplinit,
din dorințe spulberate, amintiri ce ucid,
este un vânt rece ce șuieră-n noapte,
un ecou ce rămâne când toate s-au dus.
dar chiar și tristețea, cu umbrele-i reci,
are frumusețea unei povești tăcute,
căci din durere, în adânc, în liniște,
răsare uneori o nouă lumină.
01877
0
BG