Poezie
Crengile iernii
1 min lectură·
Mediu
Crengile iernii strigă bătrâne,
Zăpada nervoasă întinsă de zâne,
Cuvintele magice devin poveste
Privește, lumea ta se prăbușește!
Ploaia de stele aruncă cu lumină,
Culoarea naturii devine senină,
Valuri de gheață te frământă,
Luna înfiază un fulg și-l alintă.
Norii de argint se adună-n grabă,
Viscol nervos pornește degrabă
Fereastra ți-e prieten de nădejde,
Lumina te protejează când se aprinde.
Strigă crengile iernii ca o turmă
Adună suflete rămase în urmă,
Roi de îngeri pe umeri li se așează
Înger și suflet, iarna o botează.
001.635
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- mara manolache
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 85
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
mara manolache. “Crengile iernii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mara-manolache/poezie/14086848/crengile-ierniiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.