Ucide-mi gândul, mânjește cuvântul...
Minunea nu ține mai mult de-un suflet!
O șoaptă până la ultimul zâmbet
și- apoi apune norul ce-a uitat să spere.
Iubire pierdută- n coli albe
pătate de
Ucide-mi gândul, mânjește cuvântul...
Minunea nu ține mai mult de-un suflet!
O șoaptă până la ultimul zâmbet
și- apoi apune norul ce-a uitat să spere.
Iubire pierdută- n coli albe
pătate de
Ambrozia unui suflet de-al meu:
toamna sufletului.
Când plouă peste noi adulmec durerea,
mă hrănesc cu roua.
Să-mi spal și ultimul vis,
îl clătesc în lacrimi și- apoi,
îl atârn de-un colț de
Lacrimi- agrafe prinse cu vise,
într- un zâmbet ciobit.
Aștept să bată toaca
s- aud cum moare incă un zâmbet.
Când ploile incep să doară
și haosul definește apusul...
te caut unde-mi lăsasem
Când nu-nțelegi un gând
îți rămâne ideea,
când prinzi apusul cu mâna
și- auzi surâsul,
când incă mai cauți
în tine cu ochiul unul nou- adult
și- acel \"iarta-mă\" nu- și mai are rostul
abia
Stiu ca iubirea
e- albastra la inceput
si apoi, privirea
o transforma din gand in idee,
de culoarea unui apus in nuante nefiresti.
Credeam odata ca doar oamenii pot iubii
si totusi...
Un zâmbet
răvășit de nori...
Un fluture
in iarna gandurilor,
amortit de realitate.
Un desen
pe un perete mucegait
de ganduri...
O ciudata zornaiala
de fulgi si raza...
un
Mă rastignesc
pe portativul cuvintelor ;
un alt sunet
imi strapunge sufletul stang .
Gandul miroase a carne ,
si roua -i de mult profana .
Apus transformat
in soare
mir si cuvinte...
Fiecare gand
aluneca … pe-acelasi
colt de suflet uns
c-o privire.
Il ating :
apus transformat in soare ,
frunza si mir .
Inca mai caut in mine ,
prin ochiul unui nou-adult .
Secretul …
adevarul ultim ;
de ce mi-ar pasa
de el? O alta sintagma
conferita omului.
Principiul filosofiei
mele e inca
neenuntat.
Pacat ca nimeni
nu va face
experimentul …
el va reusi
Soarele-apune
si parca-i e scarba
de noi ...
si totul e luna
sculptata-n oase
de sange.
Aceeasi tigara
mi-neaca visul
si scrumul ma-ngheata,
ma face sa vreau
s-apuna iar visul...
Scriu
si cuvintele-mi sunt
carne ,
in caverna unei zile vechi .
Pofta de macabru ,
o noua idee ...
Panza unei viespi
pe osul alb
al mortii
se rupe : o noua speranta
se agata in ea .
Fumul
Ma rastignesc
pe portativul cuvintelor;
un alt sunet
imi strapunge sufletul stang
Fruntea miroase a carne
si roua-i de mult profana
Apus transformat
in
Oare m-ai inlocui d\'aca-ai afla ca sunt tu?Ea ti-a luat deja locul...asta ce-nseamna?Ca refuz sa fiu eu?!Inca o intrebare cu un unic raspuns...si totusi atatea variante.Ma simt ca la un examen:o
Un ultim val
de idei
riscă să acopere ultimul cuvânt.
Ma agat
de un colt
al sufletului
dar alunec:
era uns cu o privire...
in cadere incerc
sa ma prind de ceva;
la un moment dat
am
Ce-ar fi dacă n-ar fi nimic...
Ce-ar fi dacă te-aș pierde cu fiecare picătura de soare si-apoi te-as gasi in fiecare gand de-al meu; daca fiecare idee de-a mea ai fi de fapt tu...
Ce-ar fi
Si azi... ți-am atins iar sufletul; a meritat sa astept o vesnicie?!
Credeam ca-i bine sa aflu mai multe...ti-am atins sufletul si m-am taiat intr-un colt de lacrima. Acum...se mai scurge un
Imi simt fiecare gand rezonand ciudat in sufletul meu, fiecare idee se-aude ciudat, fiecare cuvânt pare acum de un adevar absurd.
Am impresia că toate gandurile mele alearga, vin din sens opus
Mi-am deschis sufletul
crezand
că voi cuprinde
chipul tau
in degete de ceara;
acum,dupa o vesnicie
stiu ca tu esti
orizontul
sufletului meu:
eu ma apropii
tu te-ndepartezi,
te
Azi,mi-am certat
sufletul-vorbea
prea mult
si el-nevinovat
-se pare-
a plecat.
Acum,imi pare rau
ca l-am certat
...o fi murit...
Daca se-ntoarce
promit!
sa-i cumpar
o speranta nouă.
Am
Ești zambet de gheata
pe buze fierbinti.
Esti doar o speranta
inventat de iubiti
Esti raza de soare
o flacara-n mare;
doar cer,doar pamant
un vechi juramant...
CINEVA m-a intrebat
cu naivitate,
ce e iubirea;
de parcă eu ...stiam
\"e o speranta?\"-
a-ntrebat
Nu i-am raspuns,
desi eu stiam
si...
Iar vorbesc singura?!
