Poezie
mecanisme joase
1 min lectură·
Mediu
clădirile de pe care aruncăm bilețele doar
le-ar duce vântul și cineva pierdut
să devină curios
am citit azi despre viața cuiva și
nu era mai bună ca a mea
altcineva trist nu a fost suficient de trist
ca atunci când cunoști cel mai bine pe cineva și poate
de aceea nu îl placi
într-o baie de 1/1 mă încui cu grijă
în fața ușii el îi spune ei
lasă-mă în pace
în clipa aceea spatele mi se încovoiază pe zid
acum chiar că nu mai pot să ies
el zice lasă-mă în pace
o găină cu gâtul tăiat
și cuiva îi e milă
șirul lui fibonacci
facultatea de drept
mecanisme joase
cât pentru mine
sunt ușoară și mă poate ridica oricine
nu cumva să te îngrași
arăți de parcă ai 18 ani
și minte tot atâta
iar tu te ascunzi de mine
noaptea cu un singur bec luminând în perete
îți cauți cu neîndemânare cheile
pentru a nu știu câta oară
002581
0