Poezie
Stanca din muntele de piatra
1 min lectură·
Mediu
În pisc de munte se-nalță glasul meu,
El se răsfrânge într-un prelung ecou.
Prin cărărui de munte, prin popasuri,
Eu așteptând minute-n șir, poate chiar ceasuri.
Tot așteptând s-apară pe cărare
Iubita mea, din propria-mi visare.
S-o strâng în brațe și să o alint,
Să-i spun chiar totul, totul despre vânt.
Să-i spun cum vântul păru-i înfășoară
În boarea lui cea caldă dintr-o vară,
Să-i spun de stânca din muntele de piatră
Unde-am visat-o eu întâia dată.
Să mergem amândoi în acel loc,
Și-acolo, s-o cuprind lin de mijloc.
Să-mi dea sărutul cel de mult dorit,
Ce doar în vis fioru-i l-am simțit.
001.194
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Maniceanu Valentin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Maniceanu Valentin. “Stanca din muntele de piatra.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maniceanu-valentin/poezie/184439/stanca-din-muntele-de-piatraComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.