Poezie

Calea florilor albastre

1 min lectură·18 iunie 2006

Mediu

În calea florilor albastre

S-au pus petale sângerii,

Aceleași clipe la ferestre

Au plâns prin ochii fumurii.

Doar vântul le-a mai strâns în palme

Și le-a șoptit fiori de vis,

Prin el în timpurile calme

S-a prevestit destinul scris.

Albastrul s-a închis în sine,

S-a ofilit și a murit,

Petale roșii eu voi ține

Pe locul simțului dorit.

Din clipa dulce dintr-o vară

A mai rămas miros de crin,

Căci florile din acea seară

Stau incolore sub arin.

……………………………

Eu mulțumesc că ard în mine

Scântei – din nou, mai mult, etern –

Frumosul stă în cine ține

Să aibă câmpul înflorit.

………………………………

Zâmbesc prin raze stele moarte

Ce-au revenit pe cer senin,

Iar la fereastră simt că-mi bate

Albastrul… cerului senin.

003.083

Mandra Ana-Maria. “Calea florilor albastre.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mandra-ana-maria/poezie/188883/calea-florilor-albastre

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.