Poezie
Povestea lacului
1 min lectură·
Mediu
Povestea lacului
Ma arde-n zbor amorul tau pribeag,
De ani de zile eu suspin si zac,
Trec vanturi ce se aduna in desag,
Iar umbra mea ramane tot pe lac.
Cenusa-n sufletu-mi ai presarat,
Sfintit-ai trupul meu c-o lacrima
Ce din neant s-a prefacut in mat
Si din materie in azima.
Nimic nu pot sa-ti cer acum cand pleci
Caci inima nu-mi cere sa te las,
Sa-mi iei sageata aruncata-n veci
In astrul ce privea fara de glas.
Ma uit la tine cum pasesti spre mal,
Si-oglinda mea reflecta pasu-ti gol
Raman iar singura in vaz solar,
Pe lacul ce adapostea un stol.
012.237
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Mandra Ana-Maria
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 103
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Mandra Ana-Maria. “Povestea lacului.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/mandra-ana-maria/poezie/130031/povestea-laculuiComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Imi amintesti de mine pe la 12 ani (varsta de care cred ca nu esti foarte departe). Scriam cam la fel si nu prea pricepeam de ce lumea spunea ca scriu foarte slab. Apoi am citit mult si am inteles ca poezia inseamna mai mult decat rime, pana si prozodia e mult mai complexa. Poezia inseamna idee care nu se supune prozodiei ci o ingenuncheaza, ritm interior, muzica si fior estetic. Si intr-o zi se poate sa reusesc si eu sa scriu o poezie...
0
