Poezie
Iarna
1 min lectură·
Mediu
Când copacul plâns o noapte
Stă-nclinat de-atâtea lacrimi înghețate
E timpul ieșirii,
E timpul alinării.
Și când sufli peste lacrimi
Și îl scuturi de negreală
Fericirea se destramă
Și te umpli iar de patimi.
Când privești copacii goi
Și infrigurați...
Atunci îți simți genunchii moi
Și desfigurați...
001.872
0