Poezie
fericirea îmbrăcată în rochie
1 min lectură·
Mediu
fericirea mea se plimbă
îmbrăcată în rochie
din spate mersul ei
pare unul hotărât
pașii ei pe stradă par mereu
hotărâți
chiar și atunci când
nu știu încotro
ar vrea să se pișe pe toți care
se închină în fața bisericilor
dar ea și dumnezeu nu au prea multe
de împărțit
se ignoră unul pe altul
fără să își rețină fețele
așa cum fac oamenii în metrou
fericirea mea se plimbă
îmbrăcată în rochie
timpul o strânge de gât
013
0
și, când mă gândesc la faptul că, din cauza v9 și v10 puțini vor comenta, eu, parafrazându-l pe clasic, îmi spun: \"nu știu alții cum sunt\".
însă nu întotdeauna atitudinea e resortul unei fericiri.
cred că mai puțin \"conceptual\" ar ajuta mai mult \"starea\" acestui text, autentică.
matinal,