manaila lucian

A început încet să ningă , Cu fulgi ușori ce stau s-atingă Obrajii noștri cei frumoși, Iar noi plecăm de-acasă ,prin ger , bucuroși. Mergem cântând cu voie bună, Iar toată lumea se

Totul ar fii bine Dacă te-aș uita, Sufăr după tine, Nu merit asta! Tu ești prea frumoasă, Eu sunt prea cuminte, Un băiat de casă, Iar tu prea fierbinte. Stau și privesc ceasul, Tu nu

Stau în genunchi și plâng măicuța mea prea scumpă! Îți sărut mâna și cerșesc mângâierea ta ,icoana mea prea sfântă! Din lună ,din soare și mai apoi din pământ și mare, Te-ai născut pentru a fii

Mă uit pe cer și văd o stea, Care este nevasta mea Ce nu a vrut ca să mai stea În lumea asta așa rea. S-a dus de mult ,când încă eram la meci, Uitându-mă după o Stea Ce a retrogradat deja

M-ai făcut să cred că pot ține stelele în palmă, Că vremea este caldă și calmă, Dar, într-o zi, m-am trezit Stând în ploaie trist și părăsit. Iarba udă îmi brăzdează fața, Așa cum lama îmi

Am pariat o viață-ntreagă, Că tu cândva vei fii a mea! Am lăsat lumea să-nțeleagă, Că vreau cu totul altceva. Nici când nu ai știut iubire, Nimic din ceea ce-am simțit, Cât de mult am plâns

Þii la mine ca la câine Și-mi arunci un ștuc de pâine, Când ma trimeți la servici Dorind să nu te complici. Toată ziua-s în coteț, Prostănac și nătăfleț, Cerșind a ta mângâiere, Iar tu îmi

Þie ,Doamne-ți mulțumesc Că sunt om și mai greșesc Dar Tu nu mă lași la greu Ci mă protejezi mereu. Capu-n fața Ta îl plec, Prea mare Dumnezeu, Ce mă porți în al Tău pântec, Drag Tăticul

Și mă doare, De fiecare dată când te pui în mișcare. Iubirea pentru tine este arzătoare La fel ca roua ce se pune pe o floare. Mă trezesc dimineața plângând! Nici nu știi câte-mi mai trec prin

Totul s-a întâmplat Atunci când eram plecat, Iar atunci când am venit Cu altu-n pat te-am găsit. Numai eu sunt vinovat Că nu am întârziat Și am ajuns la divorț, Tu ca scroafă , eu ca

Astăzi mă despart de tine Și-ți urez să-ți fie bine, Că la cât mi-ai fost de dragă Las pe altul să ți-o tragă. Þin în mâini un trandafir Pe care mult îl admir Ce încununat cu spini Mă face

Da ,e grea , e grea ,e grea... Vai de păsărica mea În codru când o zbura Și-n pom se va scutura... Că afară plouă rău, O va prinde vreun dulău Sau va da de vânător Și o s-o ia la

Totul este așa întâmplător Încât îmi vine uneori să mor. Fac orice însă tot nu reușesc Să scap de viață .Continui să trăiesc. Nevasta lângă mine nu o mai suport, O bag în trei valize și-o

Ce iubită am și eu... O puștoaică de liceu, Care face doar ce vrea, Parcă ar fii vremea rea! Uită tot timpul de mine, Mă tratează ca pe-un câine Sau ca pe o simplă zdreanță Fără nicio

De foarte mult timp am descoperit că trăim într-o lume ciudată , Iar asta nu face decât să mă simt și mai stingher, Așa că am să mă căsătoresc ,să nu mai fiu singur, vreodată, Cu o fată care să

Dacă mă iubeai pe mine, Astăzi, eram fericiți, Ai zis că nu sunt de tine Și-acum plângem necăjiți. Tu plângi fiindcă te bate, Eu plâng că tu ești departe, Nimeni însă nu ne vede, Nu vrea

Azi e luni , poate joi, O zi udă , plină de noroi, În care înumăr clipele În timp ce la fereastră , plopul își scutură frunzele. Mă uit grăbit peste câteva hârtii, Dau grăbit câteva

M-am îndrăgostit fix acum câțiva ani, De o fată extrem de frumoasă și care ținea enorm la mine, Cu care urma să nu mă căsătoresc .Nu de alta , dar urăsc poveștile de iubire, Pe care sincer nu dau

Înger , îngerașa mea Spune-mi dacă s-ar putea Să îmi dai a ta iubire Iar eu să îți devin mire. Ești într-atât de frumoasă Că orice copil din casă Scoate capul pe fereastră Dorind să te

Ultima oară mi-am pierdut sufletul! Într-un fum de țigare... Se face ,că l-am uitat din greșeală ,în scrumiera de la intrare , Pe care a schimbat-o chelnerul. Mii de oameni, pe care îi