Doamna

Doamna -Priviți ! ce doamnă bine vine, Are în cap și pălărie, Și e bine îmbrăcată, Geanta pe umăr purtată, E frumoasă și e înaltă, Toată bine parfumată. Când se-apropie mai bine, Vai ! Doamne, ce e cu mine ? Cu privirea ascuțită, Ca o lamă de cuțit, Și cu întrebări tăioase, Pe mine m-a năucit Doamna care a venit. Când cu vorbe-și etala Educația primită, Fără voie-am întrebat, Dacă doamna-i de la noi, Sau e din străini venită ? Și ce aere-și dădea Și ce gesturi, avea frate, Când doamna se lăuda, Zău că le-a întrecut pe toate. Și mă întrebam, of ! Doamne, Mintea-i e în părul lung ? Sau în tocurile înalte Cine, zău, ar fi crezut ? Oare, doamne, n-ai greșit, Când daruri i-ai împărțit ? N-ai fost oare prea zgârcit ? Cu doamna ce a venit ? Fiica lui Lae Þâcnitu, Plecată-n străini, demult. 13-09-2003