Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Anatomie

1 min lectură·
Mediu
Urc pe a ta coloană vertebrală
Ca pe o scară spre nicăieri sau către pretutindeni
Undeva, în zona inimii, cineva mă strigă pe nume și mă oprește pentru o clipă din drum.
Ce ciudat! Nu credeam că voi întâlni oameni când voi urca la tine,
Căutându-mi acel nicăieri al meu sau acel tot pe care l-am pierdut...
"Nu știu ce am să fac când o să ajung sus".
"Cât de sus?" întrebi, curioasă ca o pisică răzgâiată și dulce, gudurandu-mi-se pe langa picioare.
"Nu știu, îți răspund surprins, nu credeam că m-ai auzit urcând."
001.289
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
94
Citire
1 min
Versuri
8
Actualizat

Cum sa citezi

Madalina Vlasceanu. “Anatomie.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/madalina-vlasceanu/poezie/14104718/anatomie

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.