Poezie

E cald

...si ninge cu căldură

1 min lectură·26 august 2007

Mediu

De cald natura se indoaie,

Și florile iși usucș firul,

Doar marea mai face răcoare,

Și-nseninează in ea chipul.

Pe chipul său de perle sidefii,

Se prelingeau răni suferinde,

Și zeci de lanuri arămii,

Doreau in apă să se-afunde.

De cald nici umbra nu mai are,

Nici intuneric și nici viață,

Și nici putere nu mai are,

Să se-nvelească-n nori de gheață.

E cald și sufletu-mi topește,

Și torța din adâncuri arde,

Obrazul iar se ruginește,

Când fața-n raze stă să scalde.

E cald și greu se mai zărește,

In lumea asta om cu om,

In suflete ni se pornește,

Doar o caldură-n chip de somn.

001.204

Madalina Ionescu. “E cald.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/madalina-ionescu/poezie/1741267/e-cald

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.