N-am stiut
Ca strigatul timpului se odihnea pe umarul tau prunc
Mirosind a freamatul lumii in celula de alb
Lapte amar fierbinte la sanul mama
Vestind extazul armonic al fiintelor devenite
Semnele mirarii
Umbrele indoielii necontenite
Invadeaza simturile apoase statute
Cu iz de mlastini ne-ncepute
Ma zvarcolesc pe malurile zvelte ale cumpatului meu pribeag
Ma legan in brate de
Intuiesc adesea
prin umed si neutru timpan
fiorii magiei ideatice
salasuind cantand si strigand
in mine
in causul claustrofob al inimii
intre aorta si durere
in ventricul de
Uneori zborul unei pasari se sfarma in zale alergand pareri
Clopotul inimii blande nu mai stavileste pe culmi
Uitam sa dezlegam taina ratacirii diverse si mute
Putin intelegem ruta amorului
Nefiinta este o unda alba infasurata intr-un fir de speranta
Un chip deslusit repede si bun
O intrebatoare dorinta astazi si fireasca
Un coerent cant al vietii
O lupta intre ingeri si
Vestala cu umeri de lut dulce
Femeie de cantec si briza amaruie de soare topit
Te gust cu papilele inimii, ai gust de apa si mare
Te privesc cu vene serpuite in labirint de poveste
Te chem pe
Imi amintesc de tine agera
Paseai alene pe o tampla moale de copil
Te iubeam, vai, Doamne, cat te iubeam
Inger cu suflet de muza
Zana cu chip de maree si alge
Umbra de luna coapta la lumina
Spune-mi tu, inger purpuriu cu ochii de plus moale,
cum sa fac sa ma topesc peste suflete-veci,
sa ma tavalesc prin colbul si colturile universului de sticla trist
sa ma cobor in caverna de
Unei mame
Minune desenata printre mirabile pareri
Dulcinee cu nume de inger si chip de madona
Ingenunchiata esti pe stropi de lumina
Asteptarea-ti irepetabila, bataile inimii straine altora
Fericirea tine chiar mai putin decat extazul dar este mai des intalnita pe parcursul vietii (sau dincolo de ea ???) insa greu s-ar putea trai fara vreuna dintre ele.
Aud adesea oameni care spun ca
Ma scuturam pe pleoape de sensul timpului tau veac
Si intrebam pamantul rost al ratacirii noastre lente
Cum poate versul aspru creiona anevoios destine
De evi uitati in nobila natura a vestirii
De Valentin, de ziua lui si in onoarea lui
Iubite, te cinstesc regeste pe genunchiul meu indragostit,
Ai un ochi de zeu neinteles si dulce
Imagine restanta pe cupa iubirii ce buze incise
Atinsa de un gand molatic
Intrevad zorii placerilor descrise
De amatorii incercati
In acele poeme - magii
Tu esti pleoapa care se ridica bland
De pe ochiul meu adormit
Acum privesc la luna
Inceputuri dulci de nerabdare verde
Plutesc pe un cer migdalat de viori
Nu-mi amintesc cand sub malul ochilor ne piteam
Ma intrebai de forme si sorbeai din vena
Clipei de argint picurat in