Poezie
Contur timpuriu în toamnă
1 min lectură·
Mediu
Ploua mărunt, a toamnă, cerul părea a fi
un clopot de plumb și totul avea forma
să te indispună iremediabil.
Eu, pășind prin ploaie și zâmbind
într-un pesimism modern, poate prea puțin
conturat de nostalgie, dar zâmbind,
mă îndreptam spre dreptate, adevăr...
Vântul îmi înconjura trupul și mi-l
adulmeca ca pe ceva cald, copt;
Care mi-au fost limitele mele? Și unde-mi
pot fi lacrimile care mi-au curs șuvoi,
triste și adevărate în pesimismul meu?!
Acuma e târziu pentru seninătate, e târziu
pentru încercarea mea de a fi, de a spune
singurătății mele adevarul simplu.
Aș vrea să fiu o parte dintr-un chiparos,
o urmă nesigură și un calvar de lacrimi triste...
Dincolo de lacrimi e doar un singur trup!
001.317
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- M.P.
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
M.P.. “Contur timpuriu în toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/m-p-0034371/poezie/13956418/contur-timpuriu-in-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.