Poezie
confuzii...
1 min lectură·
Mediu
Sunt un tip încăpățânat
Lovesc orice vis atât de absurd
Încât se transformă în real
Pot înțelege orice femeie care se leagănă lasciv prin viață
Pot înțelege orice pasăre la fel și orice fiară
Dar voi nu mă puteți cuprinde nici într-o mie de romane
Sunt complex sunt opera de rezistență a lui Dumnezeu !
Uneori stau pe prispa din fața casei mele și privesc
Toți cetațenii care își târăsc destinele siropoase prin fața mea
Dumnezeul meu e personal e lângă mine
Mă întorc spre el și șmecherește îi fac cu ochiul
”Zi, îți place de umanoizii ăștia care se irosesc precum
Lacrimile unei mame ce de mulți ani i-a murit copilul ?!”
Apoi îmi fac o țigară, trag fumul ce mintea-mi viscolește
Apuc sticla de J&B, beau, tușesc
Și scuip cu pasiune peste toate mizeriile din jurul meu.
024.308
0
a se reincadra textul