Poezie
iarna urmei
71
1 min lectură·
Mediu
Iubitule, mă-nghite iarna urmei tale
în coama verbului lăsat fără răspuns
și visul nins de necuvînt ascuns sub zale
adoarme noaptea ce pe noi nu ne-a ajuns.
Să anulez din calendar acele file
ce m-au mințit, lipsind chemarea de ecou
punînd pe gura-mi doar silabele umile
în loc de basm unde eu te-am ales erou.
Lăsînd amprenta unei clipe infinite
ce ne-a promis să ne găsească-n labirint
din așteptările de neveniri rănite
și de cadavrele iubirilor ce mint.
Voi căuta final în iarna urmei tale
să pot citi un \"te iubesc\" în necuvînt
cînd te-oi găsi plecat spre albul din petale
formînd cu tine doar o mîină de pămînt.
002.926
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lupu Svetlana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Lupu Svetlana. “iarna urmei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-svetlana/poezie/13951388/iarna-urmeiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.