Poezie
Ecoul tău
69
1 min lectură·
Mediu
Azi m-a atins ecoul tău, iubite,
și alergai cu geana să-l ating
să mai rețin petalele grăbite
căci clipele cu ruginiu mă ning.
Însă s-a stins vocala cea din urmă,
încerc să strig, însă răspunsu-i mut.
Din nou lumina-n pleoapă mi se curmă-
a fost ecou sau doru-mi a gemut?
Îmi ticăie tăcerea-ți în timpane
să nu aud un nou final de zi
și scîncetul chemărilor orfane
din vis ce prinde a se desfrunzi.
Rămîn din nou la capăt de-așteptare,
chiar de-ai să treci și azi fără ecou
voi căuta silabe solitare-
pentru singurătatea-mi un sacou.
Să-ncerc s-ascund durerea goliciunii
de nesperanța ce m-a despuiat
turnîndu-te pe rana rugăciunii
cu neecou în patu-mi furișat.
002.855
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lupu Svetlana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 114
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Lupu Svetlana. “Ecoul tău.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-svetlana/poezie/13951179/ecoul-tauComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.