Poezie

durerea de mîine

1 min lectură·30 mai 2010

Mediu

Orizontul tău jilav un strigăt scrutează,

cînd încerc disperarea cu spini s-o maschez,

că mă-mbracă-n cătușe-a mea după-amiază

și mi-e clipa o umbră de mic titirez.

Suspendez de-a ta geană suspin ce mă sfarmă,

însă dublă-i durerea ce-ți dau cu-mprumut,

căci iubirea mea este în lacrima-ți armă

să mă frigă în piept dacă tu ai gemut.

Port pe buze \"îmi iartă durerea de mîine\"

cînd din nou voi veni cu-al tău chin să mă-nfrupt,

că îmi ești și agheasmă și dramul de pîine

și aprilul în toamnă din tine l-am rupt.

Te-am ales pentr-o zi, te las singur în noapte

să tînjești că-n nesomn ți-este visul furat

și tresari pe-a mea pleoapă ca tainele-n șoapte,

și te strecori prin vene și rob și-mpărat.

002.962

Lupu Svetlana. “durerea de mîine.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-svetlana/poezie/13942602/durerea-de-miine

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.