Poezie
Soare în zenit
60
1 min lectură·
Mediu
Din mila Cerului să fi venit?
să pui pe fruntea toamnei flori de vară,
să mai trăiesc un soare în zenit
înspre amurg, cînd încă nu e seară.
Să mai încerc planare cînd mă-nving
fiori din șoapta ta adolescentă,
cu rugul meu o flacără să sting,
dar să rămînem pară violentă.
Sau ai venit pe buze să mă speli
și pe obraji, de paguba minciunii,
iar anii ce-mi par mulți, să mi-i înșeli
cu lacrima de pe retina lunii.
Să mai \"jucăm\" destinul repetat,
cu alți eroi și pe o altă scenă
după scenariu într-un dor visat,
pulsînd în doi dorința într-o venă.
Și ambii într-un trup, cum ne-a cerut
Cel Sfînt prin buchia eternității,
dar transparenți și fără chip de lut
cu adăpost zidit pe fila cărții.
023.396
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lupu Svetlana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 128
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Lupu Svetlana. “Soare în zenit.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-svetlana/poezie/13934803/soare-in-zenitComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LSMultumesc, Viorel pentru vizita. Chiar de la bun inceput am avut probleme cu titlul, deaceia am numit-o cu primele cuvinte din poezie, credeam ca va trece, dar vad, cu asa profesor, \"calea-valea\" nu prea merge. Ma mai gindesc si-l schimb.
0
In rest, poezia curge liber si fara opinteli.Remarc, drept frumoase:
paguba minciunii,retina lunii, dorinta dintro vena,