Poezie
Greșeala anotimpurilor
26
1 min lectură·
Mediu
Ah, ploaia...
A uitat să vie-n mai
și e grădina mea de flori orfană,
nu cade roua-n colțișor de rai-
ci-n geana lutului precum pe rană.
Ah, vara...
A uitat s-aprindă foc
în cel cuptor din mijlocu-i de cale
și este moara mea fără noroc
căci amintiri de ieri doar strîng în poale.
Ah, toamna...
N-am văzut cînd s-a ivit
și cînd a plîns cu ploaie ciobănească-
În parcu-aprins, pe tine te-am găsit
și-a început grădina-mi să-nflorească.
Și pare-mi-se iarnă e deacum,
dar împletim din vise o cunună,
șuvițe calde spală-al nostru drum
și ui-te, Ceru-a primăvară tună.
022.405
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lupu Svetlana
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 98
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Lupu Svetlana. “Greșeala anotimpurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lupu-svetlana/poezie/13925769/greseala-anotimpurilorComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LSNu vreau să te contrazic, poate ai dreptate, dar deocomdată astfel o simt, voi încerca să explic ce am vrut să zic
\"A uitat să vie-n mai (se spune că cea mai prețioasă ploaie e din luna mai)
uneori în viață nu reușim să facem ceva la timp,)
și e grădina mea de flori orfană,\"
consecințele- \"grădină de flori orfană\" la figurat-lipsa bucuriei)
\"nu cade roua-n colțișor de rai-\"(încă o consecință, lipsește colțișorul de rai în sufletul nostru)
(roua-desfătărea),ea \"cade-n geană\"(geana e în preajma ochilor, vedem, conștientizăm existența desfătării, dar e inaccesibilă, deaceia se transformă în lacrimă, suferință, dezamăgire
((solul(lutul), dacă consideri mai reușit)) e firea noastră ce devine o rană deschisă în rezultatul nesatisfacției, nemulțumirii.
Și în continuare poezia e o împletire din Eu și\"anotimpurile mele\".
\"A uitat să vie-n mai (se spune că cea mai prețioasă ploaie e din luna mai)
uneori în viață nu reușim să facem ceva la timp,)
și e grădina mea de flori orfană,\"
consecințele- \"grădină de flori orfană\" la figurat-lipsa bucuriei)
\"nu cade roua-n colțișor de rai-\"(încă o consecință, lipsește colțișorul de rai în sufletul nostru)
(roua-desfătărea),ea \"cade-n geană\"(geana e în preajma ochilor, vedem, conștientizăm existența desfătării, dar e inaccesibilă, deaceia se transformă în lacrimă, suferință, dezamăgire
((solul(lutul), dacă consideri mai reușit)) e firea noastră ce devine o rană deschisă în rezultatul nesatisfacției, nemulțumirii.
Și în continuare poezia e o împletire din Eu și\"anotimpurile mele\".
0
Subiectul și acțiunea curg logic și frumos.
Și ca să nu îți iei nasul la purtare am să îți spun că expresia
Ci-n geana solului precum în rană
cu referire la ploaie sau lacrimă este un pic neinteligibilă.
Ai crescut frumos cu Ah, ploaia, Ah, vara, ah, toamna, ca apoi să înflorești în primăvară.