Poezie
Nonsensuri
1 min lectură·
Mediu
Printre flori de tei ,
Vad ochii tai.
Lucesc ca doua astre ,
Care intrevad dezastre .
Tot chipul tau imi zambeste
Dar ceva se-ntrezareste.
O stare de neliniste,
Sufletu-mi impanzeste.
Dar imaginea chipului tau dispare
Se pierde incet in zare.
Am un sentiment aparte,
Te simt tot mai departe.
Ochii incep sa-mi lacrimeze
Toate simturile vor sa-mi evadeze.
Vreau sa te urmaresc,
Incerc sa te strig,dar nu reusesc.
Simt cum ceva malefic ma urmareste
Si toate pacatele-mi pedepseste.
Pentru suferintele pe care ti le-am provocat,
Pentru cuvintele urate pe care ti le-am aruncat,
Pentru gelozia cu care te-am indepartat.
Vreau sa te am din nou langa mine
Nu mai vreau lacrimi sau suspine.
Vreau ca primavara ce vine
Sa ne cunune cu ale ei miresme fine,
Sa nu mai fim ca soarele si luna
Doar,sa ne iubim intr-una,
Sa nu mai existe intre noi nici un granicer
Doar sa lucim pe-acelasi cer.
De ce ne iubim ,
Dar nu putem sta sub aceeasi cununa ?
De ce noaptea-n vis imi esti aroape
Dar cand zorii vin esti tot mai departe ?
Vreau sa gasesc raspunsuri
Pentru aceste nonsensuri,
Fiindca doar cerul si stelele
Simt patimile mele.
022.446
0
NV