Poezii

îți amintesc de mine ca și cum aș sparge semințe ...interesant! nu am,deocamdată, amintiri pe care să le doresc, despre o iubire nesfârșită, dureros de ...adevărată! îți iubesc

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Dulce venin Iubitul meu... te-a mușcat,vreodată,un șarpe de inimă pe mine...nu ar apuca Și,știi de ce,dragule? ...pentru că mi-e teamă a-l apropia de ceea ce eu numesc infinită,dragostea

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Aștept Aștept... de cand am ,oare,atâta timp? și nu-l mai zoresc, nu mai gonesc cu sufletul la gură, îmi privesc doar inima, umblând hai-hui de-a lungul drumului. Aștept... frigul îmi

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Odata ți-am dat s-asculți marea aceea albastră, spuneam multe pe-atunci și toate erau din sufletul meu sărat, întratât cât poate fi pe gustul tău tot ce poate dărui mai frumos către jumătatea

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Prea multe vise spuse și frânte printre cuvinte prea reci și secate Sămânța de adevăr dispare din orice poveste ce nu mai are vreo șansă de a ajunge rod pe ramul către cerul unde

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Ultima dată a calendarului, Ultimul strigăt din Ultimul cântec amuțit în Ultima șoaptă. Ultima carte de joc roasă pe la colțuri, alunecând pe-o margine a mesei rotunde. Ultima floare

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Eu, altfel nu știam să iubesc decât cu toata viața din mine clocotind înafară, cu toată uimirea și naivitatea jucând în două palme întinse, în doi ochi strălucind din adâncuri. Ca un izvor de

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Știu ca sunt doar o străina, diabolic de însigurată și patetic de tristă ...uneori. Te întreb doar, m-ai putea iubi ? ...atunci când sufletul mi-e gol, ars de rugaciuni stinse și amintiri

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Așadar, a venit iar toamna... Sufletul mi-e castaniu, ca intotdeauna, inima, nițel mai pistruie, cerul mi-e verde, pământul albastru și linistit, chiar cuminte sub pașii mei adanci. Privirea

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Cuib de randunica atins de blestemul pustiului din frunzele de toamna. Elipsa de suflet repetand miracolul nasterii din pamantul inflorit primavaratic. Amorsa de iubire pentru fiecare graunte

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Ultima dată...a calendarului, Ultimul strigăt din Ultimul cântec amuțit în Ultima șoaptă... Ultima carte de joc, roasă pe la colțuri, alunecând pe marginea mesei rotunde... Ultima floare

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Judecă-mi vorbele agățătoare, iederă cățărată pe zidul casei tale, jucăușă ca focul aprins de mâinile unei țigănci iubărețe. Dar,nu-mi spune că mint. Acoperă-te cu poveștile aduse din lumea

LVLuculescu Veronica-Simona

0

0

Prea mulți nori s-au adunat, așa,dintr-o dată. Unde-i acum ploaia? Să stoarcă ea răspunsurile sau,poate,să scoată la suprafață acele adevăruri incontestabile, precum că:voința stă în om și în

LVLuculescu Veronica-Simona

0

1

Uita-mă...lângă paharul cu apa, să-ți potolesc setea,peste noapte, Uita-mă...lângă pervazul ferestrei, sa adun toți greierii ce știu sa cânte de vise frumoase. Uita-mă...lângă ceas,am sa te

LVLuculescu Veronica-Simona

0

1