Poezie
Ei
1 min lectură·
Mediu
Ei
Rază albă picată din lună,
Luminează fața ei senină
De copil, iar grijile-i alină,
În pieptu-i cald cu inimă bună !
Cu proaspăt strop cristalin de izvor,
Sclipește-i lacrima din ochișori,
Transformă în pace ai săi fiori,
Dorințe-mplinite să simtă-n zbor !
Ești minunea cea fermecătoare,
Oferă-i credință-n cerul deschis,
Un soare-adevărat să vadă-n vis,
Într-o lume mai strălucitoare !
Gând frumos ascunde-i în sprâncene:
Când fredonează fluierul lui Pan,
Ies din palate dulci de marțipan
Feți-frumoși și zâne cosânzene !
Pe-un podeț de flori înmiresmate,
Ce-l nechează un cal alb în pași,
Dansează-mbrățișați doi îngerași,
Ce trimit ei ocheade iertate !
Magica stea din spițele roții,
Împarte nectar în veșnica zi,
Celor cuminți ce spun poezii,
Între daruri surprinse-n emoții !
Cu drag s-o deștepți în perna moale,
Ce-i zâmbește tainic o povață:
Încrederea din suflet se-nvață
Cu dragoste pe-aripile tale !
Al tău Lucian, cu dragoste pentru Iulia !
27 decembrie 2007
012.981
0
LM