Poezie
Îmi vine să urlu… tu nu exiști
1 min lectură·
Mediu
Îmi vine să urlu… tu nu exiști
Termin prin slujbă amară dorul amarnic
Străpuns de lacrimi reci ca gheața,
Mă strecor prin clipociri umezi tainic
Să plâng un dor de-o nouă viață.
Acopăr cu smalț a ta fire din ale mel vise
Ce ating o boare de doruri mult iubite,
Mă înalț spre tine cu vorbe nezise
Să-mi închipui ale noastre iubiri nebănuite.
Îmi vine să urlu … tu nu exiști,
E drept am întâlnit… dar erau sclipiri
Doar lumini ce se sting… doar amintiri,
Deziluzii de oameni… de tine.
001.169
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Luca Tiberiu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat