Poezie
Contemporaneitate
1 min lectură·
Mediu
Se duce zvonul trist prin cartiere
Că suntem proști și n-am avea noroc,
Sărmane existențe paupere
Amestecate, triste cărți de joc.
Ne luăm din viață porție cu ora
Și facem planuri pentr-un sfert de ceas,
Ne râd dușmani, prieteni, diaspora
Și mare lucru nu ne-a mai rămas.
Speranța e de-o vreme internată
La balamuc, dar cine s-o trateze?
Zace-ntr-un pat bolnavă și uitată
Căci doctorii vor toți să emigreze.
063358
0
