Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Închistare de seară

ţării mele

1 min lectură·
Mediu
Zăvoaiele nu mai cresc,
Munţii se despăduresc,
Mările se neliniştesc,
Frunțile îmbătrânesc,
Copiii nefericesc,
Părinţii se răzvrătesc,
Iernile înnebunesc,
Verile lungi se feresc
De seri, ce dezmorţesc
Umerii, ce-mi dezgolesc
Atunci când toate privesc
Cu ochii-nchişi nefiresc;
Aşa că precupeţesc
Colţ din albastrul ceresc
Şi-aştept şi eu să plesnesc
Pe ramul primăvăresc.
Aș vrea să îmi vând din tăcere.
Pe străzi mi se vinde plăcere
Şi acasă nimeni nu-mi cere
Să îmi coc iar o pâine din grâu,
Să aduc apă rece din râu,
Să îmi țin calul negru în frâu,
Să umplu stupina cu miere,
Să fac ciocârlia să zbiere,
Să văd cum din mine, tot, piere
Zăvoiul. – Iar munţii şi marea
Să-mpreune cerul cu zarea,
În țara ce azi mi-e salvarea.
19 septembrie – 1 decembrie 2016, Constanţa
00755
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
131
Citire
1 min
Versuri
29
Actualizat

Cum sa citezi

Lorena Craia. “Închistare de seară.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lorena-craia/poezie/14136556/inchistare-de-seara

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.