Poezie
Ce-ai, Tanţo?
1 min lectură·
Mediu
Ce-ai, Tanţo, de te uiți la mine
Cu ochii ăștia zgomotoși?
Sunt anii roși
De-atât reproș
Şi-aşa îmi vine,
Când mi-e bine,
Să fug în tine!
Ce-ai, Tanţo, de te cerți cu noi?
Cum care noi?
Noi amândoi!
Cu buzele-astea-mpleticite
Pe lujer sur,
Nici bun augur,
Nici trandafir,
Nici chilipir,
Cu genele-astea aurite
Să mă dai lumii înapoi!
Copacii goi
Stau la taifas.
Mai e un ceas
Şi fug în tine,
N-a mai rămas
Nimic din mine.
Ce-ai, Tanţo, ce-ai de împărțit?
Lasă copilul ghemuit,
Unde e cald!
Cum unde?-n noi!
Cum care noi?
Noi amândoi!
Degeaba mi l-ai perpelit.
Copilul ăsta iar ne crește,
Nici Dumnezeu nu ne iubește
Așa cum ne iubește el.
Şi-i blând,
Şi-i miel,
De lacrimi chel,
Şi ne zâmbește ȋntr-un fel
Cum Dumnezeu n-a mai zâmbit.
Ce-ai, Tanţo, de nu m-ai iubit?
Tanța zăcea
Pe-un colț de stea.
Păcat de ea.
7 noiembrie 2016, Constanţa
001.148
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lorena Craia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 151
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 43
- Actualizat
Cum sa citezi
Lorena Craia. “Ce-ai, Tanţo?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lorena-craia/poezie/14135416/ce-ai-tantoComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
