Poezie
Rutină de toamnă
1 min lectură·
Mediu
Se tânguie cerul că nu voi ajunge
Odată cu lacrima care mă plânge,
Se tânguie noaptea, se tânguie cerul,
Iar lemnul de veghe-i mai tare ca fierul.
Săraca mea mamă, nu ştie că-i smulsă
Din tot ce e verde,-n răşină neunsă;
Săracul meu tată, veghează-nspre ea
Şi-o plânge, şi-o plânge, cu stea după stea.
Cupola de sticlă se sparge-n fractali,
Septembrie şade-n obrajii mei pali;
Ape sub ape, cu ape în ape –
Volburi din matcă dorind să mă scape.
Fulgeră! Tună! – Chipul meu pal
Lunecă veşted, pe val după val,
Plouă cu moarte şi plouă cu vânt,
Plouă cu tot ce-i mai trist pe pământ.
24 august 2016, Constanţa
00905
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Lorena Craia
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Lorena Craia. “Rutină de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lorena-craia/poezie/14134859/rutina-de-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.