Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Arta de a ne iubi

1 min lectură·
Mediu
Din gura de leu, mai flămând, mă voi naște
Eu, ca un pistil, care scurt va străpunge
Prin aerul rar, ce din drumuri mă paște,
Umbra din urmă știind că m-ajunge.
Ușor, pe o frunză, m-aștern lângă tine;
Pământul și cerul, de mâini ruginii,
Se țin într-o boltă, iar bolta ne ține
Departe de fulgii din ierni timpurii.
Iubește-mă până ce toamna mă pierde
Sub frunze uscate de tei și castani,
Iubește-mă azi, când timpul e verde,
Iubește-mă-n ore, secunde sau ani.
Dar ceasul de seară se-oprește – ne-oprește – ;
Privindu-ne-n ochi și privindu-ne fix,
Ne spunem zâmbind, nebunește, „iubește...”,
Apoi ne prelingem, vâslind de pe Styx.
25 august 2016, Constanța
001.472
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
112
Citire
1 min
Versuri
17
Actualizat

Cum sa citezi

Lorena Craia. “Arta de a ne iubi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/lorena-craia/poezie/14107905/arta-de-a-ne-iubi

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.