Pentru inimă, clipă și gând vreau să cânt.
Prinsă de nori ca într-un veșmânt
mă împlânt
în privirea vieții și în răsărit.
Mă nasc din silabe ca un sunet trist căci exist
mă sparg în
crescută din tine, din inima ta
azi m-aș revolta că m-ai părăsit.
O vreme însă m-aș bucura
că mai poți alina și alte suflete
dar
Lumina mea curge astăzi prin lumi neumblate,
mâinile-mi
Dezbrăcată de trup astăzi în fața ta,
cititorule,
sunt numai speranță,
extensie a gândului tău nerostit,
prelungire a sufletului tău abătut,
dorință ascunsă a inimii tale.
Privire stinsă în
cuvintele s-au oprit mute
între noi,
mi-ai așezat sufletul în bucăți inegale
pe masa joasă și
gesturile s-au smuls dureros din mainile triste.
silabe gri ne-au înghețat pe buze fierbinți
