declarație

Sclipiri lunatice răsar din Þinutul de nicăieri, dacă ai uitat... acolo m-ai dus ieri asemenea unui fulg de zăpada într-o mână, nu fierbinte ci doar calda... și fie pentru că asta a fost doar ieri, fie pentru că te-ai hotărât din nou să-mi spui că mă iubești... m-ai dus în Þinutul florilor de tei și m-ai lăsat acolo, pe motiv că nu ai putut să mă găsești în atâta maro-auriu, verde crud, verde dat în copt, ș.a. născute ca Degețica, dintr-un bob, dar nu de grâu ci de iubire... și apoi, ca din senin, mi-ai venit cu faza că ți-e foame, mda... și-am auzit ca un cântec ruginit de greieraș sălbatec: - ghiorțț... ghiorțț... halal baladă... și de atunci, nici nu știi că plâng de fericire, căci mi-ai mărturisit că ești flămând de-o noapte de iubire...